Cum am ajuns eu la mindfulness

Asadar, iata-ma azi (1 iulie 2021), dupa aproape 4 ani de practica zilnica (au fost si zile de chiul, recunosc; desi, nu multe), cu mai putin praf pe simturi si mai putina ceata in minte, in rol de promoter al mindfulnessului (cine s-ar fi gandit?! Eu una, clar nu! :))

V-ati gandit vreodata cum ar fi oare daca fiecare dintre noi ar avea sansa sa invete cat mai devreme in viata relationarea sanatoasa cu propriile ganduri si emotii?

Las aici una dintre dorintele mele secrete.

Visez ca fiecare dintre noi sa aiba sansa sa invete cum sa-si antreneze gestionarea sanatoasa a gandurilor si emotiilor, cat mai devreme in viata.

Inainte ca vreun episod de anxietate/depresie/somatizare sau vreo criza personala (de cele mai multe ori relationala) sa ne oblige sa facem asta.

Pentru ca aici ne pozitionam astazi in ceea ce priveste sanatatea mintala – ne cautam de ea doar cand incepe sa scartaie. Si e bine si asa, macar am invatat sa cerem ajutor in situatii de criza, am invatat sa acceptam ca exista un astfel de ajutor.

Inca nu prea stim ce sa facem ca sa avem grija de ea. Si adevarul este ca nici nu avem de unde sa stim, ca nu ne-a invatat nimeni. Cred ca abia acum omenirea ajunge usor usor in punctul in care isi pune problema preventiei si in sfera sanatatii mintale. Traim aceste vremuri.

Si pentru ca despre momentul meu aha si despre gandurile regret care l-au insotit v-am povestit mai sus (A, deci functioneaza! Si inca cum!!! Dar daca functioneaza in halul asta de ce nu stim de el?

Va voi spune mai departe cum si de ce am ajuns sa devin promoter al mindfulnessului  cu acte in regula.

Au fost doua lucruri care s-au intamplat in paralel

  • unul a fost provocat de CURIOZITATE

Grupul, alaturi de care incepusem calatoria in lumea mindfulness, se maturizase, epuizase toate cursurile oferite pentru practicanti si mai avea la dispozitie doar modulul de pregatire pentru instructori.

Mi-am cantarit optiunile…

”mda, n-as prea vrea sa ma despart inca de grupul si de calatoria asta, nu vreau nici sa devin instructor, asta-mi mai lipseste! (aveam un grad de incarcare prea mare la momentul respectiv pentru a incepe un proiect nou)”

si am decis “Voi merge la acest modul DOAR pentru a afla mai multe si a intelege mai bine acest mindfulness care ma semi-obsedeaza de mai bine de un an de zile”

Am parcurs modulul pana la final (entuziasmul meu a crescut si mai abitir) si, daca tot eram acolo, mi-am dat si certificarea – pe ideea “mai bine s-o am decat sa n-o am.”

Pe parcursul modulului fascinatia mea a crescut si am dobandit mai multa claritate in ceea ce priveste necesitatea stimularii motivatiei pentru a putea adopta practica.

  • cel de-al doilea s-a nascut din FRUSTRARE

Clientii mei din psihoterapie imbratisau initial ideea de practica mindfulness (inspirati probabil de entuziasmul meu, va reamintesc ca tocmai ce descoprisem aurul!!), doar ca cei mai multi iti pierdeau motivatia pe parcurs si renuntau la practica.

Mi-era din ce in ce mai clar ca au nevoie de mai mult pentru a-si continua practica. Efectul vorbelor mele entuziaste functiona doar pe termen scurt.

Pana la urma, realitatea era ca si eu avusesem nevoie de mai mult pentru a imbratisa practica.

Si pentru prima oara am constientizat importanta antrenamentului de durata. Abilitatile se construiesc pas cu pas, nu in salturi, nu in noaptea de dinaintea examenului.

Fusesem conectata timp de 8 saptamani

– atat la portii decente de concepte teoretice, care m-au ajutat sa inteleg cum functioneaza si cum ma ajuta meditatia

– cat si la sesiuni de practica zilnica care m-au ajutat sa instaurez acest obicei in rutina mea zilnica (teoria spune ca este nevoie de cel putin 21 de zile de practica intentionata a unei activitati noi pentru ca aceasta sa devina o obisnuinta)

Motivatia mea a fost hranita pe tot parcursul celor 8 saptamani (atat de baza teoretica cat si de efectele pe care am inceput sa le observ dupa primele 2-3 saptamani), ceea ce m-a ajutat sa-mi mentin interesul pentru practica.

Mi-ar fi placut ca si clientii mei sa beneficieze de ce beneficiasem eu, dar nu am gasit un curs asemanator spre care sa-i indrum asa ca m-am trezit doritoare sa-mi revizuiesc declaratia “nu vreau nici sa devin instructor, asta-mi mai lipseste!” si m-am avantat sa organizez eu unul (“trebuie sa dau asta mai departe” mi-am zis).

Aveam deja pregatirea si certificarea necesare (modulul de formare pentru instructori la care participasem initial, doar ca sa-mi satisfac curiozitatea). M-am pus pe treaba.

Primul modul de mindfulness organizat de mine s-a desfasurat intre 15 octombrie – 15 decembrie 2019, in varianta in class.

Al doilea modul trebuia sa inceapa pe 15 martie 2020, doar ca, in locul lui, a inceput pandemia. Si am trecut din nou la treaba pentru a adapta modulul la mediul online. Gratie pandemiei, el a devenit usor de accesat pentru toti doritorii.

Prima varianta online live a avut loc 15 iunie – 15 august 2020.

In prezent lucrez pentru a face disponibila si o varianta inregistrata. Varianta inregistrata isi doreste sa vina in intampinarea celor ce nu pot participa la sesiunile live.

Planul meu este ca aceasta varianta sa fie gata pana in toamna acestui an (2021).

Motivatia mea hranita m-a ajutat sa mentin ideea de practica zilnica pana cand aceasta a devenit o obisnuinta si a ajuns sa faca parte din rutina mea zilnica.

Astazi mintea mea nu mai vine sa-mi zica. – e o prostie meditatia asta! Nu vezi ca nu functioneaza? Pierzi timpul!

Investitie

In termini de efort, studiile arata ca 10 minute din timpul dumneavoastra zilnic reprezinta o investitie suficienta pentru a beneficia de efecte. Asadar, 10 minute pe zi. Nimic altceva.

Rezultate

  • Simturi mai ascutite
  • Minti mai ascutite
  • Emotii mai blande
  • Corpuri mai stapane pe sine
Programeaza-te aici